luni, 19 iunie 2017

Robert Adams - PARTEA a 2-a: Diferența dintre un căutător, un discipol și un devot (PART 2: The difference between a seeker, a disciple and a devotee)

Pentru PARTEA 1 click aici

Acum devotul a bătut un drum lung. Devotul nu se mai gândește la el însuși, ei au uitat de ei înșiși.
Nici măcar nu le pasă dacă devin realizați de Sine. Nu au nicio dorință să devină eliberați. Nu au niciun fel de dorință. Ei acționează spontan și iau fiecare zi cum vine, la timpul ei.
Ei se abandonează complet Înțeleptului. Nu au o viață a lor. Ei se gândesc la Înțelept zi și noapte.
Nu există loc în mintea lor pentru nimic negativ. Un devot nu judecă niciodată. Un devot înțelege
că Înțeleptul vine de pe un alt nivel de conștiință decât al lui. Deci ceea ce face un Înțelept ei poate nu înțeleg prea bine dar nu le pasă. Devoții sunt oamenii care întrețin și susțin Înțeleptul. Ei privesc Înțeleptul ca pe ei înșiși. Ce fac pentru ei înșiși fac pentru Înțelept. Devoții sunt sângele vital al Înțeleptului și devoții sunt cei care devin eliberați.
~~~~~~~~


Devoții desigur sunt cei mai apropiați de trezire. Pentru devot nu există decât acela, numai Sinele.
Ei nu sunt interesați de politică. Nu sunt interesați de vorbărie. Nu sunt interesați de lucruri prostești ce se întâmplă în lume. Ei au o prioritate, aceea e Sinele, să se trezească. Asta e în mintea lor tot timpul, întotdeauna. Ei se gândesc mereu la Înțelept. Și pentru că se gândesc mereu la Înțelept grația Înțeleptului curge prin ei. Ei înțeleg că sunt responsabili de bunăstarea Înțeleptului, susținerea Înțeleptului și traiul Înțeleptului pentru că ei înșiși sunt Înțeleptul. Există doar un singur Înțelept și acela este Sinele. Unicul. Deci pentru acești oameni, dau cea mai bună și rapidă învățătură către trezire în această viață și aceea este tăcerea. Tăcerea absolută.

Dar devoții deja știu asta. Chiar dacă este zgomot în viața lor, frământare, disfuncții ale corpului, declin economic, orice se întâmplă în lume ei sunt în tăcere. Ei sunt conștienți de lume dar asta e secundar. Ei stau în tăcere de unii singuri acasă oricând pot. Ei șed cu Înțeleptul în anumite momente.
Dar ei înțeleg că tăcerea este cel mai rapid drum spre trezire. Devoții sunt de fapt coloana vertebrală
a oricărei organizații spirituale. Deci încercați să înțelegeți asta.

Cea mai rapidă și cea mai bună cale de trezire nu e introspecția, nu e observarea, să fii martorul. Acele lucruri sunt pentru discipoli sau pentru căutători dar pentru devot cea mai rapidă și cea mai bună cale este tăcerea. Să păstrezi mintea tăcută, să păstrezi mintea în pace. Nu să lupți cu mintea.
Când te lupți cu mintea e ca atunci când bați o vacă cu un băț pentru a o duce unde vrei s-o duci.
Privind mintea în tăcere fără a-ți face probleme să schimbi vreun gând este ca și cum ai convinge vaca cu niște iarbă, așa că vaca te va urma oriunde vrei tu să meargă. Când înveți să stai în tăcere, în liniște, totul se va întâmpla de la sine, totul va avea grijă de sine însuși, totul se va întâmpla de la sine.
~ Robert Adams

Traducere: Summairu (2017)


Citește și:
Robert Adams - Diferența dintre un căutător, un discipol și un devot (partea 1)
Robert Adams - Amintește-ți motivul pentru care ai venit aici 
Robert Adams - Ce-ai făcut cu viața ta?
Robert Adams - Despre devoțiune
Robert Adams - Smerenia; Nirvikalpa și Sahaja Samadhi

https://leokamarius.blogspot.in/2017/06/robert-adams-partea-2-diferenta-dintre.html

For PART 1 click here

Now the devotee has come a long way. The devotee no longer thinks about themselves, they have forgotten about themselves. They don't even care about becoming self realized. They have no desire to become liberated. They have no desires whatsoever. They act spontaneously and take one day at a time. They surrender completely to the Sage. They have no life of their own. They think of the Sage day and night. There is no room in their minds for anything negative. A devotee never judges. A devotee understands that the Sage is coming from a different consciousness from theirs. So what the Sage does they may not understand too well but they don't care. The devotees are the people who maintain and sustain the Sage. They look at the Sage as themselves. What they do for themselves they do for the Sage. The devotees are the life blood of the Sage and it's the devotees that become liberated.
~~~~~~~~~~~~~

The devotees of course are the closest to awakening. For to the devotee there is only the one, only the Self. They're not interested in politics. They're not interested in chitchat. They're not interested to non-sensical things that are going on in the world. They have one priority, that is the Self, to awaken. This is in their minds forever, all the time. They always think of the Sage. And because they are always thinking of the Sage the grace of the Sage flows through them. They realize that they are responsible for the welfare of the Sage, the support of the Sage and the livingness of the Sage for they are the Sage themselves. There is one Sage and that is the Self. The only one. So to these people, I give the best and fastest teaching to awaken in this life and that is silence. Absolute silence.

But the devotees know this already. Even if there is noise going on in their lives, turmoil, bodily dysfunctions, recession, whatever is going on in the world they are in silence. They are aware of the world but this is secondary. They sit in the silence by themselves whenever they can at home. They sit with the Sage at certain times. But they realize that the silence is the fastest way to awaken. The devotees are actually the backbone of every spiritual organization. So try to understand this.
The fastest and best way to awaken is not self-inquiry, is not observation, being the witness. Those things are for the disciples or for seekers but for the devotee the fastest and best way is the silence. Keeping the mind quiet, keeping the mind peaceful. Not fighting the mind. When you fight the mind it's like beating a cow with a stick to take the cow where you want him to go. Looking at the mind in quietness without troubling to change any thought is like coaxing the cow with some grass, so the cow will follow you wherever you want him to go. When you learn to sit in the silence, in the quietness, everything will happen by itself, everything will take care of itself, everything will happen by itself.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu