vineri, 27 octombrie 2017

Swami Lakshman Joo la picioarele lui Ramana Maharshi (Swami Lakshmanjoo at the feet of Ramana Maharshi)

https://leokamarius.blogspot.de/2017/10/swami-lakshman-joo-la-picioarele-lui.html

Swami Lakshman Joo Raina, care a murit în 1991, este recunoscut ca ultimul reprezentant proeminent al Shivaismului din Kashmir.


Când eram de vreo 20 și ceva de ani, cineva mi-a zis de Bhagavan Sri Ramana Maharshi. Atunci imediat am plecat din Kashmir și m-am dus la Tiruvannamalai. Când am intrat în salon, l-am văzut pe Bhagavan așezat pe sofa cu picioarele întinse. Am simțit fiori de bucurie. Bhagavan mi-a cerut să mă așez chiar în fața sa. M-am așezat și am privit lung la picioarele sale și am intrat în starea beatifică de samadhi.
Acele zile de aur au fost într-adevăr divine.

Într-o zi, eram încântat la culme de apropierea lui Bhagavan și am compus câteva sloka-uri (versuri) ca ofranda mea către el. Acestea sunau astfel:

"Sunt patru tipuri de corpuri: cel grosier (sthula), cel subtil (sukshma), cel cauzal (karana), și vidul (sunya). Transcenzând acestea (patru tipuri) este mărețul Deal Arunachala, care e slăvit ca forma Supremului atotcunoscător. Îl slăvim pe Sri Ramana, care beatific sălășluiește în propria Sa natură (swarupa), care e numită Arunachala, cel dintâi dintre cele mai mărețe dealuri. Mă refugiez la picioarele măreței înfățișări Ramana, cel care și-a realizat identitatea cu Domnul.
Emit numele yoghinului realizat Ramana, neîncetat. Mereu contemplu la Maharshi Ramana, sufletul realizat. Îmi ofer omagiile către ființa celestă Maharshi Ramana, cu toată inima. "

Când aceste sloka-uri (versuri) au fost aduse în fața lui Bhagavan, el a fost așa de mulțumit încât a explicat însemnătatea lor devoților care erau așezați în Salon.

Obișnuiam să merg pe Arunachala cu Bhagavan, unde el de obicei stătea pe o stâncă și eu eram așezat la picioarele sale. Odată un devot a luat aparatul foto să îi facă o poză lui Bhagavan. În acel moment Bhagavan mi s-a adresat: "Lakshmanjoo! Lakshmanjoo! Stai aici lângă mine. Acest bărbat ne va face o poză." Nu pot exprima ce Divine au fost acele zile ale șederii mele lângă Bhagavan și cât de binevoitor a fost el cu mine.

Am primit o copie a Căii Muntelui (aprilie 1983), unde fotografia mă arată pe mine la picioarele lui Bhagavan. Eleanor Pauline Noye (numărul 11 din cartea de mai jos) e și ea în poza de grup. Ea a vărsat lacrimi de bucurie când Bhagavan mi-a cerut să stau lângă el. Acelea au fost zile de aur pentru mine când am fost lângă Bhagavan, Domnul meu Divin!

- extras din Face to Face with Sri Ramana Maharshi (cap. 169, pag. 370)
Traducerea Summairu

Citește și:

Ramana Maharshi - Cine Sunt Eu? (Nan Yar?)

Învățăturile lui Sri Ramana Maharshi

Robert Adams & Ramana Maharshi - Doar Fii
Yogananda îl întâlnește pe Sri Ramana Maharshi
Lal-Ded - Cuvântul unei mistice rebele din Kashmir
Swami Lakshman Joo Raina, who passed away in 1991, is recognized as the last living pre-eminent exponent of Kashmir Saivism.

When I was in the twenties, some one told me of Bhagavan Sri Ramana Maharshi. Then and there I left Kashmir and proceeded to Tiruvannamalai. As I entered the Hall, I saw Bhagavan seated on a sofa with his legs stretched. I was thrilled with joy. Bhagavan asked me to sit in front of himself.
I sat and gazed at his Feet and entered the blissful state of samadhi.
Those golden days were indeed divine.

One day, I was overjoyed by the nearness of Bhagavan and composed a few slokas as my offering to him. These in effect stated:

“There are four types of body: the gross (sthula), the subtle (sukshma), the causal (karana) and the void (sunya). Transcending these (four types) is the great Hill Arunachala, which is praised as the form of the all-knowing Supreme. We worship Sri Ramana, who blissfully abides in His own true nature (swarupa), which is named Arunachala, the foremost among the foremost of Hills. I take refuge at the feet of the great personage Ramana who had realized his identity with the Lord.
I utter the name of the accomplished yogi Ramana, ceaselessly. I always contemplate on Maharshi Ramana, the realized soul. I offer my salutations to the celestial being Maharshi Ramana, whole-heartedly.”

When these slokas were placed before Bhagavan, he was so pleased that he explained them to the devotees who were seated in the Hall.

I used to go on Arunachala Hill with Bhagavan, where he used to sit on a rock and I would be seated at his Feet. Once a devotee took out a camera to take a picture of Bhagavan. At that time Bhagavan addressed me, “Lakshmanjoo! Lakshmanjoo! Sit here by my side. This man is going to take a picture of us.” I cannot express how Divine were those days of my stay near Bhagavan and how kind he was to me.

I have received a copy of The Mountain Path (April 1983), where the photograph shows me seated near Bhagavan. Eleanor Pauline Noye [No. 11 in the book below] is also seen in the group-picture. She shed tears of joy
when Bhagavan asked me to sit near him. Those were golden days for me when I was near Bhagavan, my Divine Lord!

- excerpt from Face to Face with Sri Ramana Maharshi (ch. 169, p. 370)

duminică, 1 octombrie 2017

Adyashanti - Calea directă: E îndeplinit (The Direct Path, It is Done)

Sfârșitul este simultan prezent la început. Punctul final există deja la început. Asta e ceea ce numim calea directă, să arătăm că finalul este deja de la început.
Nu trebuie să ajungi la tăcere, pur și simplu trebuie să realizezi că e acolo.
Nu trebuie să ajungi la deschidere, pur și simplu trebuie să realizezi că e deja acolo.
Nu trebuie să ajungi la libertate, pur și simplu trebuie să recunoști că ea e deja acolo.
Nu trebui să ajungi la fără-de-sine, trebuie doar să recunoști că nu există un sine de la care să începi, deja, chiar acum.
Nu trebuie să ajungi la Divin, pur și simplu trebuie să recunoști că el e deja singurul lucru care are loc...
Asta se numește calea directă. Este introducerea experiențială directă a "vederii" (termen buddhist pentru a vedea Ceea Ce Este).
Cheia e că trebuie să fie experiențială. Dacă e în cap, e doar mai multă bălăceală în chestiile minții.
Trebuie să o trăiești.
Permite-ți să o trăiești, în acest moment, în acum: îndeplinirea a tot. Că, de fapt, există o "îndeplinire".
Există o tăcere. Asta e îndeplinit. Acea tăcere e liberă; e o treabă îndeplinită. Acea Conștiință Pură e liberă; ea e deja acolo. Nu există niciun sine. Asta e îndeplinit.
Singurul sine care există și pare să fie e ceea ce e produs prin gând și sentiment.
Dar nu există un sine. Asta e îndeplinit. Așadar, asta e calea directă.
Recunoaște, doar pur și simplu recunoaște aceste lucruri.
Doar pur și simplu recunoaște-le.
...
Nu doar recunoaște "asta", recunoaște că asta e Ceea Ce Ești.
Dar nu tu realizezi asta. EA realizează asta. Asta e mult mai intim, nu-i așa?
E un lucru să zici: "Da, tăcerea este mereu aici."
Foarte bine. Știi că tu ești tăcerea? "Știu că tăcerea e mereu aici."
Ai realizat că tu Ești asta? "Știu doar că ea e mereu aici."
Prima dată recunoști ceea ce e în mod inerent complet. Pasul următor e că recunoști Ce Ești.
Și nu poți decide asta în capul tău; nu e o chestiune de a fi convins sau de a decide...
Asta e trezirea; când Aceea care e deja completă se recunoaște pe Ea Însăși ca Ea Însăși.
Aceasta... care E Trează...se recunoaște pe ea însăși.

Din Adyashanti - Sfârșitul Timpului
http://www.adyashanti.org/
Traducere: Summairu (2017)

Citește și:
Adyashanti - Realitatea transcende noțiunile despre Realitate
Adyashanti - Drogul Separării
Adyashanti - Starea modificată de conștiință ca ego
Adyashanti - Bine ai venit la realitate (video)
Adyashanti - Rămâi ca pură conștiință (video)

https://leokamarius.blogspot.de/2017/10/adyashanti-calea-directa-e-indeplinit.html

“The end is simultaneously present at the beginning. The end point is already at the beginning. That’s what we call the direct path is to point out that the end is already at the beginning.
You don’t have to get to silence, you simply have to realize it’s there.
You don’t have to get to openness, you simply need to realize it’s already there.
You don’t need to get to freedom, you simply need to recognize that it’s already there.
You don’t need to get to no-self, you just need to recognize that there isn’t one there to begin with, already, right now.
You don’t have to get to the Divine, you simply have to recognize that it’s the only thing that’s going on already...
That’s called a direct path. It’s a direct experiential introduction to 'the view’ [Buddhist term for seeing What Is].
The key is that it’s got to be experiential. If it’s in the head, it’s just more head stuff swimming. You have to experience it.
Let yourself experience it, in the moment, in the now: the done-ness of it all.
That, actually, there is a ‘done-ness’.
There is a silence. It’s done. That silence is free; it’s a done deal. That Awareness is free; it’s already there. There is no self. It’s done. The only self that is there and seems to be is what’s manufactured through thought and feeling.
But there isn’t one. It’s done. So, that’s the direct path.
Recognize, just simply recognize these things.
Just simply recognize them.

Don’t just recognize ‘it’, recognize that it is what You Are. But you don’t realize that; IT realizes that.
That’s more intimate, isn’t it? It’s one thing to go ‘Yes, stillness is always here’.
Great. Do you know you're stillness? ‘I know that stillness is always here’.
Have you realized that you Are that? ‘I just know that that is always here’.
First you recognize what’s inherently complete. The next step is you recognize what You Are.
And you can’t decide this in your head; it’s not a matter of being convinced or deciding. …
That’s the awakening; when That which is already complete recognizes Itself as Itself.
This... that Is Awake... recognizes itself.


From Adyashanti – The End of Time
http://www.adyashanti.org/