luni, 24 aprilie 2017

Ramana Maharshi - Cine Sunt Eu? (Nan Yar?) - (Who Am I?)


https://leokamarius.blogspot.in/2017/04/ramana-maharshi-cine-sunt-eu-nan-yar.html


“Cine Sunt Eu?” este titlul dat unei cărțulii cu un set de întrebări și răspunsuri pe tema introspecției, a investigării de sine. Întrebările i-au fost adresate lui Bhagvan Sri Ramana Maharshi de către Sri M. Sivaprakasam Pillai cam prin anul 1902. Sri Pillai, un absolvent în filosofie, era la acele vremuri angajat la Departamentul Veniturilor din Districtul Sudic Arcot. În timpul vizitei sale la  Tiruvannamalai în 1902 pentru munca sa oficială, el a mers la peștera Virupaksha din Arunachala și l-a întâlnit pe Maestru acolo. El a căutat de la acesta îndrumare spirituală, și a pus întrebări legate de introspecție (căutare de Sine). Pentru că Bhagvan nu vorbea pe atunci, nu pentru că ținea vreun legământ ci pentru că nu avea înclinația să vorbească, el a răspuns întrebărilor prin gesturi, și când acestea nu erau înțelese, prin scris.
Traducerea în engleză din tamilă a fost făcută de Dr. T.M.P. Mahadevan.



Om Namo Bhagavathe Sri Ramanaya

Cine Sunt Eu? (Nan Yar?)

Întrucât toate ființele doresc să fie fericite mereu, fără suferință, și întrucât în cazul fiecăruia este observată iubirea supremă pentru sine, și pentru că doar fericirea este cauza iubirii, pentru a câștiga această fericire care e natura noastră și care este trăită în somnul profund unde nu există mintea, omul trebuie să se cunoască pe sine însuși. Pentru asta, calea cunoașterii, introspecția sub forma "Cine Sunt Eu?", este mijlocul principal.


1. Cine sunt eu?
Corpul grosier care e compus din cele șapte umori (dhatus), nu sunt eu; organele celor cinci simțuri cognitive, simțurile auzului, atingerii, vederii, gustului și mirosului, care percep respectivele lor obiecte, sunet, atingere, culoare, gust, și miros, nu sunt eu; organele vorbirii, mișcării, apucării, excreției, și procreării, care au respectivele lor funcții ca vorbirea, mișcarea, apucarea, excreția, și plăcerea, nu sunt eu; cele cinci sufluri, prana, etc. care fac respectivele lor mișcări interne, etc., nu sunt eu; chiar mintea care gândește, nu sunt eu; ignoranța de asemeni, care este dotată doar cu impresiile reziduale ale obiectelor, și în care nu există obiecte și funcții, nu sunt eu.


2. Dacă nu sunt nimic din acestea, atunci cine sunt eu?
După negarea acestora menționate mai sus ca "nici asta", "nici asta", acea Conștiință Pură care rămâne singură - aceea sunt eu.


3. Care este natura Conștiinței?
Natura Conștiinței Pure este existență-conștiință-beatitudine.


4. Când va fi câștigată realizarea Sinelui?
Când lumea care este ceea ce e văzut a fost îndepărtată, atunci va fi realizarea Sinelui care este văzătorul.


5. Nu va exista realizarea Sinelui chiar și atunci când lumea este acolo (luată ca fiind reală)?
Nu va exista.

6. De ce?
Văzătorul și obiectul văzut sunt ca funia și șarpele. Exact cum cunoașterea frânghiei care este substratul nu va apărea până când falsa cunoaștere a șarpelui iluzoriu nu dispare, tot așa realizarea Sinelui care este substratul nu va fi câștigată decât dacă credința că lumea este reală va fi îndepărtată.


7. Când va fi îndepărtată lumea, care este obiectul vederii?
Când mintea, care este cauza tuturor cunoștințelor și acțiunilor, devine liniștită, lumea dispare.


8. Care este natura minții?
Ce numim "minte" este o putere magnifică ce rezidă în Sine. Ea face ca toate gândurile să apară. În afara gândurilor, nu există un lucru numit minte. De aceea, gândul este natura minții. În afara gândurilor, nu există o entitate independentă numită lume. În somnul profund nu există gânduri, și acolo nu există nicio lume. În stările de veghe și vis, acolo sunt gânduri, și acolo există și o lume. Precum păianjenul emană firul pânzei din el însuși și apoi îl resoarbe în el însuși, tot astfel mintea proiectează lumea în afară din ea însăși și apoi o resoarbe în ea însăși. Când mintea iese din Sine, lumea apare. De aceea, când lumea apare (ca fiind reală) Sinele nu apare; și atunci când Sinele apare (strălucește) lumea nu apare. Când cineva persistă în introspecție privind natura minții, mintea se va sfârși lăsând doar Sinele. La ce se spune Sine este Atman.
Mintea există întotdeauna dependentă de ceva grosier; nu poate exista de una singură.
Mintea este cea care este numită corpul subtil sau sufletul (jiva).


9. Care este calea introspecției pentru a înțelege natura minții?
Aceea care răsare ca "Eu" în acest corp este mintea. Dacă cineva investighează interior unde în corp apare prima dată gândul "Eu", va descoperi că acesta apare în inimă. Acela este locul originii minții. Chiar dacă cineva gândește constant "Eu" "Eu", va fi condus în acel loc. Dintre toate gândurile care apar în minte, gândul "Eu" este primul. Numai după ce acesta a apărut apar și celelalte gânduri. După apariția primului pronume personal apare și al doilea și al treilea pronume personal; fără primul pronume personal nu va exista un al doilea sau al treilea.


10. Cum devine mintea tăcută?
Prin introspecția "Cine Sunt Eu?". Gândul "cine sunt eu?" va distruge toate celelalte gânduri, și la fel precum bățul folosit pentru a ațâța focul, el însuși va fi în final distrus. Apoi, va apărea realizarea Sinelui.


11. Care sunt mijloacele prin care să păstrăm constant gândul "Cine Sunt Eu?"
Când alte gânduri apar, nu ar trebui să le urmezi, ci ar trebui să întrebi: "Cui apar ele?"
Nu contează câte gânduri apar. Cum apare un gând, întrebi perseverent: "Cui i-a apărut acest gând?"
Răspunsul care va veni va fi "Mie". De aceea dacă întrebi "Cine Sunt Eu?", mintea va merge înapoi la sursă; și gândul care apăruse va deveni liniștit. Prin practică repetată în acest fel, mintea va dezvolta abilitatea de a rămâne în sursa ei. Când mintea care e subtilă iese prin creier și organele de simț, numele și formele grosiere apar; atunci când stă în inimă, numele și formele dispar. 
Să nu lași mintea să iasă, reținând-o în Inimă se numește "interiorizare" (antar-mukha).
Să lași mintea să iasă din inimă este cunoscut ca "exteriorizare" (bahir-mukha).
Astfel, când mintea stă în Inimă, "Eu-l" care este sursa tuturor gândurilor va dispărea, și Sinele care mereu există va străluci. Orice ai face, ar trebui să faci fără egoitatea "Eu". Dacă acționezi astfel, totul va apărea ca fiind de natura lui Shiva (Dumnezeu).


12. Nu există și alte mijloace de a face mintea tăcută?
În afara introspecției, nu există mijloace adecvate. Dacă prin alte mijloace cauți să controlezi mintea, mintea va părea că e controlată, dar va continua să existe din nou. Prin controlul respirației, de asemeni, mintea va deveni liniștită; dar va rămâne liniștită doar atât timp cât controlezi respirația, și când respirația devine normală și mintea va începe să se miște și să vagabondeze împinsă de impresiile reziduale (vasana și samskara). Sursa e aceeași și pentru minte și pentru respirație. Gândul, într-adevăr, este natura minții. Gândul "Eu" este primul gând al minții; și acesta este identitatea egoică. De unde provine egoul provine și respirația. De aceea, când mintea devine tăcută, respirația este controlată, și când respirația este controlată mintea devine liniștită. Dar în somnul profund, deși mintea devine liniștită, respirația nu încetează. Aceasta e cauzată de voința lui Dumnezeu, astfel încât trupul să fie păstrat și ceilalți să nu aibă impresia că a murit. În starea de veghe și samadhi, când mintea devine liniștită, respirația e controlată.

Respirația este forma grosieră a minții. Până în momentul morții, mintea menține respirația în trup; și când trupul moare atunci mintea va lua suflul respirației cu ea. De aceea, exercițiul de control al respirației e doar un ajutor pentru a face mintea liniștită (manonigraha); dar nu va distruge mintea (manonasa).
Ca și practica de control al respirației, meditația asupra formelor lui Dumnezeu, repetarea mantra-elor, restricțiile alimentare, etc., sunt doar ajutoare pentru a liniști mintea.

Prin meditație asupra formelor lui Dumnezeu și repetarea mantra-elor, mintea devine focalizată într-un punct. Mintea mereu va hoinări. La fel cum unui elefant i se dă un lanț pe care să îl țină în trompă și el va merge ținându-se de el și de nimic altceva, tot astfel mintea care este ocupată de un nume sau formă se va ține doar de aia și atât. Când mintea se împrăștie într-o multitudine de gânduri, fiecare gând va fi slab; dar când gândurile sunt resorbite atunci mintea devine focalizată și puternică; pentru o astfel de minte introspecția va deveni ușoară. Dintre toate restricțiile, cea legată de a mânca moderat și sattvic este cea mai bună; făcând asta, calitatea sattvică a minții va crește, și aceasta va ajuta la introspecție.


13. Impresiile reziduale (gândurile) ale obiectelor apar încet încet ca valurile unui ocean. Când vor fi ele toate distruse?
În timp ce meditația asupra Sinelui se înalță tot mai mult, gândurile vor fi distruse.


14. Este posibil ca impresiile reziduale ale obiectelor care vin din timpuri fără de început, așa cum e, să fie rezolvate, și să rămâi ca Sinele pur?
Fără a păstra îndoiala "e posibil sau nu?", ar trebui să persiști în meditația Sinelui. Chiar dacă cineva e un mare păcătos, acesta nu ar trebui să se îngrijoreze și să plângă "O, sunt un păcătos, cum voi fi salvat?"; ar trebui să renunțe complet la ideea "sunt un păcătos"; și să se focalizeze cu putere asupra meditației Sinelui; atunci, cu siguranță va reuși.
Nu există două minți - una bună și alta malefică; mintea e doar una. Impresiile reziduale sunt de două feluri - favorabile și nefavorabile. Atunci când mintea este sub influența impresiilor favorabile este numită bună; și atunci când este sub influența impresiilor nefavorabile este privită ca rea și dăunătoare.
Mintea nu ar trebui lăsată să hoinărească către obiecte lumești și către ceea ce privește alți oameni. Oricât de răi ar fi alți oameni, nu ar trebui să le porți ură. Ambele, atât dorința cât și ura ar trebui evitate. Tot ce dai altora tu de fapt îți dai ție însuți. Dacă acest adevăr este înțeles cine nu ar da altora? Când sinele unuia apare toate apar ca sine; când sinele unuia devine tăcut totul devine tăcut. Cu câtă smerenie ne comportăm, cu atâta va rezulta mai mult bine. Dacă mintea a fost adusă la tăcere, poți trăi oriunde.


15. Cât timp ar trebui practicată introspecția?
Atât timp cât există impresii ale obiectelor în minte, atât timp introspecția "Cine Sunt Eu?" este necesară. Când apar gândurile ele ar trebui distruse atunci și acolo în chiar locul originii lor, prin introspecție. Dacă cineva se va baza pe contemplarea Sinelui fără întrerupere, până când Sinele este câștigat, doar asta va fi de ajuns. Atât timp cât există inamici în cetate, ei vor continua să atace; dar dacă sunt distruși pe măsură ce apar, cetatea va cădea în mâinile noastre.


16. Care este natura Sinelui?
Ceea ce există în adevăr este numai Sinele. Lumea, sufletul individual, și Dumnezeu sunt aparențe în el, ca argintiul în sidef, acestea trei apar în același timp și dispar în același timp. Sinele este acela unde nu există absolut niciun gând "Eu". Acela este numit "Tăcere". Sinele însuși este lumea; Sinele însuși este "Eu"; Sinele însuși este Dumnezeu; totul este Shiva, Sinele.


17. Nu e totul opera lui Dumnezeu?
Fără dorință, voință, sau efort, soarele răsare; și în prezența sa pură, piatra-soarelui emite foc, lotusul înflorește, apa se evaporă; oamenii își fac activitățile lor variate și apoi se odihnesc. La fel cum în prezența magnetului acul se mișcă, este prin virtutea prezenței pure a lui Dumnezeu ca sufletele guvernate de cele trei funcții cosmice sau de activitatea divină în cinci pași să își facă acțiunile și să se odihnească apoi, în acord cu karma lor. Dumnezeu nu are vreo voință anume; nicio karma nu se atașează de El. Așa cum activitățile lumești nu afectează soarele, sau cum meritele sau ne-meritele celor patru elemente nu afectează spațiul atotcuprinzător.


18. Dintre devoți cine e cel mai măreț?
Cel care se abandonează Sinelui, care e Dumnezeu, este cel mai bun devot. Abandonarea către Dumnezeu înseamnă să rămâi constant în Sine fără a da loc apariției vreunui gând, altul decât acela al Sinelui. Orice poveri îi sunt aruncate Divinului, El le duce. Din moment ce puterea supremă a lui Dumnezeu face ca toate lucrurile să se miște, de ce ar trebui ca noi, fără a ne abandona ei, să ne facem griji constant cu gânduri ca ce trebuie făcut și cum, sau ce nu trebuie făcut și de ce nu? Știm că trenul cară toate bagajele, deci după ce ne-am urcat în el de ce am mai căra micul nostru bagaj pe cap spre disconfortul nostru, în loc să îl punem jos în tren și să ne simțim ușori?


19. Ce este non-atașamentul?
Când gândurile apar, distrugerea lor completă fără niciun fel de reziduu în chiar locul originii lor este non-atașament. La fel cum un scufundător după perle își leagă o piatră de talie, se scufundă pe fundul mării și ia perlele, așa și fiecare dintre noi ar trebui să fim înzestrați cu non-atașament, să ne scufundăm în noi înșine și să obținem Perla-Sinelui.


20. Nu e posibil ca Dumnezeu sau Guru-ul să efectueze eliberarea unui suflet?
Dumnezeu și Guru-ul doar îți vor arăta drumul spre eliberare; nu vor duce ei înșiși sufletul la eliberare. În realitate, Dumnezeu și Guru-ul nu sunt diferiți. Cum prada căzută în gura tigrului nu are scăpare, așa și cei care vin în preajma privirii pline de grație a Guru-ului vor fi salvați de Guru și nu se vor rătăci; totuși, fiecare trebuie prin efort propriu să urmeze calea arătată de Dumnezeu sau Guru și să își câștige eliberarea. Te poți cunoaște pe tine însuți numai prin ochiul tău al cunoașterii, și nu prin al altcuiva. Cel care este Rama are nevoie de ajutorul unei oglinzi ca să știe că el e Rama?


21. E necesar ca cineva care tânjește după eliberare să investigheze natura categoriilor (tattva-elor)?
La fel cum cineva care aruncă gunoiul nu are nevoie să-l analizeze și să vadă ce e în el, la fel cineva care vrea să cunoască Sinele nu are nevoie să numere categoriile manifestării sau să investigheze calitățile lor caracteristice; ce trebuie el să facă e să respingă la un loc toate categoriile care ascund Sinele. Lumea trebuie considerată ca un vis.


22. Nu e nicio diferență între veghe și vis?
Starea de veghe este mai lungă, visul mai scurt; în afară de asta nu e nicio diferență. Așa cum întâmplările din starea de veghe par reale cât timp ești treaz, la fel cele din vis atât timp cât visezi. În vis mintea ia un alt corp. În ambele, și în veghe și în vis, gândurile, numele și formele apar simultan.


23. Are vreun folos cititul cărților pentru cei care tânjesc după eliberare?
Toate textele spun că pentru a obține eliberarea trebuie să aduci mintea la tăcere; de aceea învățătura lor finală e aceea că mintea trebuie adusă la tăcere; odată ce asta a fost înțeleasă nu ai nevoie de citit fără sfârșit. Pentru a liniști mintea trebuie doar să investighezi în tine însuți ce este Sinele tău; cum ar putea fi făcută această introspecție prin cărți? Trebuie să îți cunoști Sinele prin propriul tău ochi al înțelepciunii. Sinele are cinci învelișuri; dar cărțile sunt în afara acestora.
Din moment ce Sinele trebuie investigat prin îndepărtarea acestor cinci învelișuri, este inutil să-l cauți în cărți. Vine o vreme când trebuie să uiți absolut tot ce ai învățat.


24. Ce e fericirea?
Fericirea este chiar natura Sinelui; fericirea și Sinele nu sunt diferite. Nu există fericire în niciun obiect al lumii. Ne imaginăm prin ignoranța noastră că obținem fericire de la obiecte. Când mintea merge spre în afară, ea experimentează suferința. În realitate, atunci când dorințele ei sunt îndeplinite, ea se întoarce în locul ei și se bucură de fericirea care e Sinele. Similar, în stările de somn, samadhi și leșin, și atunci când obiectele dorinței sunt obținute sau când obiectul neplăcerii este îndepărtat, mintea devine introvertită, și se bucură de pura Fericire-Sine. Astfel mintea se mișcă fără încetare mergând când în Sine când în afară. Sub copac umbra este plăcută; în afară fierbințeala e dogoritoare. O persoană care a mers prin soare simte răcoare când ajunge la umbră. Cineva care continuă să meargă de la umbră la soare și înapoi la umbră este un prost. Un înțelept stă permanent la umbră. Similar, mintea cuiva care cunoaște adevărul nu îl părăsește pe Dumnezeu. Mintea ignorantului, dimpotrivă, se învârte în lume, simțindu-se mizerabil, și pentru un timp scurt se întoarce la Dumnezeu să trăiască fericirea. De fapt, ceea ce este numit lume este doar gând. Când lumea dispare, atunci când nu sunt gânduri, mintea experimentează fericirea; și când lumea apare, mintea trece prin suferință.


25. Ce este viziunea-înțeleaptă (jnana-drsti)?
Să rămâi tăcut este viziunea-înțeleaptă. Să rămâi tăcut înseamnă să absorbi mintea în Sine. Telepatia, cunoașterea întâmplărilor trecutului, prezentului și viitorului și clarvederea nu constituie viziune-înțeleaptă.


26. Care este legătura dintre lipsa dorințelor și înțelepciune?
Lipsa dorințelor este înțelepciune. Cele două nu-s diferite; sunt același lucru. Lipsa dorinței este abținerea de la orientarea minții spre orice obiect. Înțelepciunea înseamnă că nu apare niciun obiect. Cu alte cuvinte, să nu cauți altceva decât Sinele este detașare sau lipsa dorințelor; nepărăsirea Sinelui este înțelepciune.


27. Care e diferența dintre meditație și introspecție?
Introspecția constă în a menține mintea în Sine. Meditația constă în a gândi că ești Brahman, existență-conștiință-beatitudine.


28. Ce este eliberarea?
Să te întrebi despre natura a ceea ce este înlănțuit în tine, și realizarea naturii tale adevărate este eliberarea.


SRI RAMANARPANAM ASTU


Source (EN): 

Who Am I? (Nan Yar?) - The Teachings of Bhagavan Sri Ramana Maharshi

Traducerea: Summairu (2017)


Citește și:
Învățăturile lui Sri Ramana Maharshi
Robert Adams & Ramana Maharshi - Doar Fii
Yogananda îl întâlnește pe Sri Ramana Maharshi
Lal-Ded - Cuvântul unei mistice rebele din Kashmir

https://leokamarius.blogspot.in/2017/04/ramana-maharshi-cine-sunt-eu-nan-yar.html

joi, 20 aprilie 2017

Papaji - Capcanele căutării, practicii și procesului (The Traps of Search, Practice, and Process)

Nu e vreo devenire a Ființării.
E pur și simplu un truc al minții să gândești că ai nevoie să fii stabilit în Sine. Tu ești Acesta!
Doar rămâi Așa Cum Ești oriunde te afli. Dacă ești undeva acolo, ai nevoie să gândești. Fii Aici și nu ai nevoie să gândești sau să folosești mintea. Asta e Pace, asta e Frumusețe.
E o glumă să cauți pacea când de fapt nu ai cum să scapi de ea.
Căutarea și practica este pură ignoranță, pentru că doar dacă ești prost ai nevoie de practici. Râul nu face niciun efort sau practică să vină la ocean. Încetează să gândești și să faci efort și vei înțelege.
Nu te complica cu gândurile și practica, nu practica nici măcar non-practica, doar rămâi Tăcut.

Orice faci este pentru a-ți liniști mintea, pentru fericire, și totuși orice faci perturbă mintea pentru că "a face" este mintea, e o capcană, fie că e samadhi sau beatitudine sau orice.
Orice încerci să faci acoperă diamantul cu aroganța făptuirii.
Ai tot făcut asta timp de 35 de milioane de ani așa că Acum doar rămâi Tăcut.
Sinele nu este văzut în timpul efortului, nici Libertatea nu este rezultatul efortului, ci este deja Aici Acum.
Ratezi beatitudinea pentru că tu cauți lucrurile trecătoare, dar Adevărul nu poate fi văzut, El e văzătorul!
Află Aceea prin care tu ai căuta și afli că Ființarea este Beatitudine.
A încerca și a căuta vin din toate direcțiile ca țânțarii să te distragă de la cunoașterea Sinelui Acum!

Nu fă niciun efort, pentru că a face este mintea:
Peria cu care cureți mintea este chiar mintea! Deci e mai bine doar să dai deoparte mintea-ego pentru că vei vorbi de curățarea minții doar atunci când mintea e necurată.

Din trei considerente căutarea și practica sunt prostești și deviante, și sunt doar mintea deșteaptă care evită Libertatea.

Primul este acela că asta creează un căutător.
Aceasta întărește conceptul unui suferind individual care e separat de Libertate, și că Sinele este un ceva "altul" decât acesta Aici și Acum.

Al doilea este căutarea.
Căutarea este distragerea care cauzează amânarea și suferința nesfârșită nenecesară. Căutarea promovează religii, tradiții, căi la care să aderi, care servesc doar pentru a te prinde și mai mult în capcana iluziei. Adevărul este doar Aici și Acum, dar căutarea zice că e mâine.

Al treilea considerent este că a căuta implică și creează un obiect care să fie găsit, și aceasta poate fi cea mai subtilă și deviantă capcană. Atunci când începi căutarea tu conceptualizezi ce e acel lucru pe care îl cauți.
De vreme ce natura Maya-ei, a iluziei, este că orice tu gândești, așa devine; orice gândești că ar fi țelul acela-l vei atinge. Nu e nicio îndoială de asta: așa cum gândești așa apare (asta îți apare ca manifestare, asta aduci la viață ca experiențe).
Deci din cauza căutării tale tu vei crea și vei atinge apoi acel lucru pe care crezi că îl cauți!
Orice rai sau stare spirituală înaltă pe care tânjești să o obții o vei obține după ce o conceptualizezi și creezi. Apoi te vei relaxa satisfăcut în această capcană gândind că ai atins "cerurile" tale.
Aceasta e libertatea plăcinta-din-cer făcută la comandă pentru tine chiar din propriile tale gânduri și condiționări despre ce este Supremul.

Adevărul este dincolo de gânduri, concepte, și condiționări și acest Adevăr e ceea ce tu ești, și numai Adevărul Este. Deci oprește căutarea, doar fii Tăcut, în mod categoric nu stârni vreun gând sau face un efort, și Adevărul se va revela Sieși.
Practica implică ego care întărește relația subiect-obiect, și toate practicile sunt prin intermediul ansamblului corp-minte și al simțurilor ceea ce întărește identificarea cu ansamblul corp-minte.
Orice identificare este identificare greșită.
Orice gândești tu devii, deci gândindu-te la nume și formă este a te gândi la ego-minte-lume-simțuri-iluzie.
Dacă trebuie să gândești, gândește-te la Existență, Conștiință și Beatitudine.
Cel mai bine e să știi cu simplitate "Eu Sunt Divinul Acela".
Practica directă este Acum însuși, doar Ființarea însăși, neașteptând un moment următor sau un gând următor sau o viață următoare pentru a realiza ceva. Practica directă este beatitudinea întoarcerii feței către Sine, practica directă este Existență.

Sadhana prescrisă necesită și întărește egoul să devină ceva special când în realitate noi suntem Unul. Nu poți practica Ființarea, tu ești Aceasta. Nu avea vreo mândrie, doar simplu Fii Sinele.
Trebuie să lovești la rădăcina egoului, dar nu cu sadhana care este făcută de ego pentru ego. Oferă această aroganță a egoului către propria ta Pace-Sine-Ființare-Tăcută. Numai mergând la sursa minții-ego cu introspecția se va face asta, și odată ce ai pus întrebarea nu te mai întoarce. Încetează gândirea și abandonează Tăcerii toate numele și formele.

Mintea e mișcare și aceasta e un val. Sinele e Nemișcarea și acesta e oceanul. Pentru a te cunoaște pe tine însuți trebuie să încetezi mișcarea pentru o clipă și să Fii Tăcut.
Conceptul "eu sunt corpul" este un concept al timpului. Lasă în urmă conceptul timpului îndreptându-ți fața spre Sursa a tot. Toate conceptele sunt limite: acceptă un concept și ai acceptat limitarea!
O altă capcană este să gândești "sunt golit (vid)" ceea ce e ego pentru că e doar relativ la lipsa minții-ego ca acest concept de vacuitate să apară.
De aceea, nu e nicio beatitudine în această Vacuitate. "Eu sunt" trebuie să fie dizolvat pentru ca doar Vacuitatea să Fie.
Totul este Vacuitate deci cum ar putea să fie un proces către aceasta! Cele mai multe încercări de a îndepărta zidul vor servi doar ca să-l întărească!
Așa că efortul, metoda, făptuirea, și procesul sunt mintea înșelătoare.
Nu e nici măcar despre non-facere deci de ce să pierzi timpul să cureți mintea!
Mintea e doar dorință și tu ești doar satyam (Adevărul - Ceea Ce E), Acasă este Aici Acum.

Papaji, din cartea "The Truth Is".
Traducerea: Summairu (2017)

Citește și:
Papaji - Iluminarea înseamnă să te cunoști pe tine însuți
Papaji - Cine ești tu? (video)
Papaji - Eliberarea și karma
Papaji - Procesul Realizării Sinelui și după Realizare
Păstrează Tăcerea - citate
https://leokamarius.blogspot.in/2017/04/papaji-capcanele-cautarii-practicii-si.html

The Traps of Search, Practice, and Process 

There is no becoming Being.
It is simply a trick of the mind to think that you need to be established in Self. You are That!
Just stay As you Are wherever you are. Be there and you need to think. Be Here and you need not think or use mind. This is Peace, this is Beauty.
It is a joke to look for peace when really there is no escape from it.
Search and practice is sheer ignorance, because only being stupid requires practice. The river makes no effort or practice to come to the ocean. Cease thinking and making effort and you will get it.
Don't complicate yourself with thought and practice, don't even practice non-practicing, just stay Quiet.

Everything you do is for stillness of mind, for happiness, and yet anything that you do disturbs your mind because "doing" is mind, it is a trap, whether it is a samadhi or bliss or whatever.
Anything that you try to do conceals the diamond with the arrogance of doership.
You have been doing for 35 million years so Now simply keep Quiet.
The Self is not seen during effort, nor is Freedom the result of effort, it is already Here Now.
You miss bliss because you search for the transient, but Truth cannot be seen, It is the seer!
Find That through which you would search and you find that Being is Bliss.
Trying and searching comes from all directions like mosquitoes to distract you from knowing Self Now!

Make no effort, for doing is mind:
The brush that cleans the mind is the mind! So it is better to just give the ego-mind away because you will speak of cleaning the mind only when the mind is unclean.

On three accounts searching and practice are foolishness and misleading and are only the clever mind
postponing Freedom.

The first is that it creates a searcher.
This reinforces the concept of an individual sufferer that is separate from Freedom, and that Self is something "other" than that Here and Now.

The second is the search.
Searching is a distraction which causes postponement and endless needless suffering. Searching promotes religions, traditions, and paths to be adhered to, which serve only to trap you deeper in illusion. The Truth is only Here and Now, but the search says it is tomorrow.

The third account is that search creates an object to be found, and this can be the subtlest and most misleading trap. As you start a search you conceptualize what it is that you are searching for.
Since the nature of Maya, of illusion, is that whatever you think, so it becomes; whatever you think the goal to be you will attain it. There is no doubt about this: as you think so it becomes.
So because of your search you will create and then attain that which you think you are searching for!
Any heaven or high spiritual state that you long to attain you will attain after you conceptualize and create it. Then you will rest satisfied in this trap thinking that you have attained your "heaven."
This is pie-in-the-sky freedom custom made for you out of your very own thought and conditioning of what the Ultimate is.

The Truth is beyond thought, concept, and conditioning and this Truth is what you are, and only the Truth Is. So stop your search, simply be Quiet, definitely do not stir a thought or make an effort, and the Truth will reveal Itself to Itself.
Practice takes ego which reinforces subject-object relationships and all practice is through body mind and senses which reinforces body mind identification.
Any identification is misidentification.
Whatever you think you become so thinking of name and form is thinking of ego-mind-world-senses-illusion.
If you must think, think of Existence, Consciousness and Bliss.
Best is to simply know "I am That Brahman."
Direct practice is Now itself, just Being itself, not waiting for the next moment or the next thought or the next life to accomplish something. Direct practice is the bliss of turning your face to Self, direct practice is Existence.

Prescribed sadhana requires and reinforces ego to become something special when really we are One.
You cannot practice Being, you are That. Have no pride, just simply Be Self.
You have to strike at the root of ego, but not with sadhana which is by the ego for the ego. Offer this ego pride to your own Silent-Peace-Self-Being. Only going to the source of ego-mind with inquiry will do, and once you ask this question do not come back. Stop thinking and surrender all name and form to Silence.

Mind is movement and this is a wave. Self is Stillness and this is the ocean. To know yourself you must stop the movement for one moment and Be Quiet.
The concept of "I am the body" is the concept of time. Leave the time concept behind by facing the Source of all. All concepts are borders: take on concepts and you take on borders!
Another trap is thinking "I am empty" which is ego because it is only relative to the lack of ego mind that the concept of emptiness arises.
Therefore, there is no bliss in this Emptiness. "I am" must be dissolved for only Emptiness to Be.
All is Emptiness so how can there be process towards it! Most attempts to remove the wall serve only to fortify it!
So effort, method, doing, and process are the deceiving mind.
It is not even not-doing so why waste time to clean the mind!
Mind is only desire and you are only satyam, Home is Here Now.

Papaji, from the book "The Truth Is".

vineri, 14 aprilie 2017

Video: Mooji - Acest exercițiu e tot ajutorul de care ai nevoie (This Exercise Is All the Help You Need)

Ești pregătit să îl întâlnești pe Dumnezeu?
Atunci chiar acum, nu atinge nimic,
nicio idee—nici bună, nici rea.
Nu te implica în absolut nimic.
Orice apare, pur și simplu lasă deoparte.
Nu te agăța de nimic, inclusiv de imaginea ta despre tine.
Și nu face niciun mare lucru despre a lăsa lucrurile.
La un anumit moment le lași așa cum vin
—fără buzunare pentru depozitat.
Fii liber de toate implicările.
Fără nume, fără aspect, fără formă,
fără intenție, fără vise, fără aspirații.
Nici nu te amesteca și nici nu te asocia cu nimic.
Dacă cineva vine și te bate pe umăr
și are nevoie urgent de ajutor,
fă ce trebuie făcut, dar nu te identifica.
Rămâi gol în interior. Nu spune la nimeni.
Când lași totul, El va veni să te întâlnească.
Îl vei cunoaște pe El care e Sinele tău.
Dar nu vei putea vorbi despre asta.
Nu trebuie să fie o experiență pe care „tu” o ai.
Eu-l personal, ego-ul,
nu trebuie să supraviețuiască acestei introspecții, acestei întâlniri.
Prin urmare, nu trebuie să existe cineva
care a obținut sau a dobândit ceva.
Fără nume. Fără semnătură.
Lasă falsul să fie ars sau spălat.
Maestrul a spus: Mori dar nu fi mort.
Însemnând: mori față de toate conceptele tale personale despre Dumnezeu,
lume și tine însuți.
Atunci vei găsi ceea ce este Nenăscut.
Acesta e Dumnezeul tău, Sinele tău.
Fă acest lucru.
Stai cu tine însuți și doar păstrează tăcerea.
Aceasta e invitația mea.
Nu vorbi cu mine sau cu nimeni despre asta.

Te voi întâlni acolo.
__MOOJI__
https://mooji.tv
https://www.mooji.org
https://www.facebook.com/moojiji/
https://www.facebook.com/MoojiRomania
(subtitrare în română din butonul CC)

Are you ready to meet God?
Then right now, don’t touch anything,
not any idea—neither good nor bad.
Don’t get involved in anything at all.
Anything that appears, just leave aside.
Don’t hold onto anything, including your self-image.
And don’t make any big deal about leaving things.
At a certain point you leave them as they come
—no pockets for storage.
Be free of all involvements.
No name, no shape, no form,
no intention, no dreams, no aspirations.
Neither mix nor associate with anything.
If someone comes and taps you on the shoulder
and needs help urgently,
do what needs to be done, but don’t identify.
Remain inwardly empty. Tell no one.
When you leave everything, He will come to meet you.
You will know Him who is your Self.
But you won’t be able to talk about it.
It must not be an experience that ‘you’ have.
The personal self, the ego,
must not survive this inquiry, this meeting.
Therefore, there must not be somebody
who has attained or achieved anything.
No name. No signature.
Let the untrue be burnt or washed away.
Master said: Die but don’t be dead.
Meaning, die to all your personal notions of God,
the world, and yourself.
Then you will find that which is Unborn.
This is your God, your Self.
Do this.
Sit by yourself and simply keep quiet.
This is my invitation.
Don’t talk to me or anyone about it.

I will meet you there.

__MOOJI__
Image may contain: 1 person, indoor